
Pe scurt: Regulamentul (UE) 2026/2359 introduce pentru prima dată reguli explicite pentru prestațiile pentru îngrijirea pe termen lung și aduce modificări la asistența medicală pentru persoanele asigurate care se află în alt stat UE, pentru membrii de familie și pentru pensionari. Majoritatea regulilor se aplică de la 2 noiembrie 2028; unele modificări privind România se aplică de la 1 noiembrie 2026.
1. Îngrijirea pe termen lung – un capitol nou
Până acum, aceste prestații erau tratate, în practică, la fel ca prestațiile de boală, ceea ce a creat incertitudine. Regulamentul le definește și le include expres în domeniul său de aplicare.
Definiția: prestații în natură sau în bani menite să acopere nevoile de îngrijire ale unei persoane care, din cauza unei deficiențe, are nevoie într-o măsură considerabilă și pe o perioadă lungă de ajutorul altor persoane pentru activitățile de bază ale vieții de zi cu zi – inclusiv prestațiile acordate persoanei care o îngrijește.
- Sunt coordonate, ca regulă, după regulile prestațiilor de boală, cu adaptări specifice.
- Nu intră aici asistența socială și prestațiile acordate discreționar, după o evaluare individuală a nevoilor.
- Comisia administrativă, după consultarea partenerilor sociali, va întocmi o listă detaliată a acestor prestații pentru fiecare stat (în natură sau în bani; pentru persoana îngrijită sau pentru îngrijitor).
- Cumul: dacă o persoană primește prestații în bani dintr-un stat și prestații în natură pentru același scop în statul în care locuiește, prestația în bani se reduce cu valoarea prestațiilor în natură.
- Pentru prestațiile în bani acordate de mai multe state pentru aceiași copii se aplică regulile de prioritate de la prestațiile familiale.
- Excepții naționale (anexa XII): unele state pot coordona anumite prestații de îngrijire pe termen lung după alte reguli, dacă rezultatul este cel puțin la fel de favorabil – de exemplu, în Germania și Austria, îngrijirea pe termen lung în caz de accident de muncă sau boală profesională urmează regulile pentru accidente de muncă; excepții similare au și Franța și Polonia.
- Evaluarea stării de dependență poate fi făcută, la cerere, de instituția din statul în care locuiește persoana, iar costul se rambursează de statul care a cerut controlul.
- Cererile depuse înainte de 2 noiembrie 2028 rămân supuse regulilor actuale.
Pentru angajatori: prestația în bani pentru îngrijirea pe termen lung primită de persoana îngrijită nu este considerată activitate în sensul regulilor privind legislația aplicabilă. Până în 2031, Comisia Europeană va analiza dacă domeniul ar trebui extins și la prestațiile legate de muncă.
2. Asistența medicală în alt stat UE
- În timpul unei șederi (concediu, deplasare, detașare), persoana asigurată și membrii familiei primesc prestațiile în natură care devin necesare din motive medicale sau din cauza nevoii de îngrijire pe termen lung – pe baza documentului eliberat de casa de asigurări (de exemplu, cardul european de asigurări de sănătate).
- Dacă persoana nu are documentul, instituția din statul de ședere îl poate cere direct instituției competente.
- Tratamentul planificat în alt stat necesită în continuare autorizare prealabilă (formularul S2).
- Instituția competentă poate cere oricând, în procedura de autorizare, o examinare medicală de către un medic ales de ea.
3. Membrii de familie asigurați „prin” altcineva
Când un membru de familie (soț, copil) are drept de asigurare de sănătate în mai multe state, prin persoane diferite, se aplică o ordine de prioritate nouă:
- dreptul bazat pe activitatea salariată sau independentă a persoanei asigurate;
- dreptul bazat pe pensia persoanei asigurate;
- dreptul bazat pe reședința persoanei asigurate.
Dacă drepturile au aceeași bază, decide locul de reședință al membrului de familie; în ultimă instanță, cea mai lungă perioadă de asigurare la pensie. Cine este „membru de familie” pentru prestațiile în natură se stabilește după legislația statului de reședință, inclusiv membrii gospodăriei.
4. Pensionarii
- Contribuțiile de sănătate și pentru îngrijirea pe termen lung reținute din pensie pot fi cerute numai de statul care suportă costul asistenței medicale a pensionarului.
- Calculul pensiei în mai multe state: dacă o persoană nu îndeplinește încă condițiile în toate statele, perioadele din statele unde condițiile nu sunt îndeplinite nu se iau în calcul dacă ar duce la o pensie mai mică (se aplică de la 1 noiembrie 2026).
- România în anexa IV (de la 1 noiembrie 2026): pensionarii pentru care România este stat competent și care locuiesc în alt stat pot primi asistență medicală în România, când se întorc, ca și cum ar locui aici.
- România în anexa X (de la 1 noiembrie 2026): indemnizația socială pentru pensionari (OUG nr. 6/2009) este o prestație specială necontributivă – se acordă numai persoanelor care locuiesc în România și nu se „exportă” în alt stat.
Scutirea la cerere de asigurarea de sănătate: dacă o persoană este scutită, la cererea ei, de asigurarea obligatorie de sănătate sau de îngrijire pe termen lung într-un stat, alt stat nu devine automat responsabil pentru costurile tratamentului ei.
Seria „Regulamentul (UE) 2026/2359” – citiți și:
Aveți întrebări despre asigurarea salariaților în UE?
Sigtop Consult vă ajută să stabiliți unde sunt asigurați salariații detașați sau care lucrează în mai multe state și ce documente le trebuie pentru asistența medicală în străinătate.
Temei legal: Regulamentul (UE) 2026/2359 (JO L, 27.10.2026) – art. 1 pct. 4, 10, 11, 13, 16-23 și 36 (art. 1, 3, 11, 19, 20, 30, 32, 33a, 34, 50 și 87b din Regulamentul (CE) nr. 883/2004), art. 2 pct. 17-20 (art. 25, 26, 31 și 32 din Regulamentul (CE) nr. 987/2009) și anexa I (anexele IV și X la Regulamentul (CE) nr. 883/2004). Informațiile au caracter general și nu înlocuiesc analiza situației concrete.



