Amenzi de până la un milion de lei pentru munca la negru
Din 18 decembrie 2025 angajatorii riscă amenzi de până la un milion de lei pentru munca la negru.
Prin legea 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 1160 din 15.12.2025 a fost modificat articolul 260, alineatul (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, introducând sancțiuni mult mai dure pentru munca fără contract.
Concret, legea stipulează expres sancționarea muncii la negru: „e) prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), se sancționează cu amendă cuprinsă între 40.000 lei și 1.000.000 lei”.
Raportându-ne la amenzile actuale chiar și pentru un singur angajat care muncește fără contract angajatorul va plăti o amendă de două ori mai mare.
Mentionăm că, atât în contextul actual, cât și în contextul modificărilor aduse de Legea 239, Codul muncii dă posibilitatea angajatorilor să plătească jumătate din cuantumul amenzilor aplicate în maximum 48 de ore.
În virtutea modificărilor mai sus amintite trebuie spus că prin legea 239/2025 se aduc modificări la Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii prin introducerea art. 191, cu următorul cuprins:
„Art. 191
(1) În scopul realizării activităţilor de control şi de cercetare a evenimentelor, personalul din cadrul Inspecţiei Muncii şi al inspectoratelor teritoriale de muncă care ocupă funcţii publice specifice poartă înregistratoare audio-video portabile de tip body worn camera şi au dreptul ca, pentru exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege, să fixeze cu mijloace foto-audio-video din dotare activităţile desfăşurate la locul de muncă controlat, fără consimţământul persoanelor vizate.
(2) Autoritatea poate păstra imaginile fotografice ori înregistrările audio şi/sau video obţinute potrivit alin. (1) pe o perioadă de 6 luni de la data obţinerii acestora, cu excepţia situaţiilor în care sunt utilizate în cadrul unei proceduri judiciare, caz în care acestea urmează regimul probelor. La împlinirea acestui termen, imaginile şi/sau înregistrările se distrug prin proceduri ireversibile.
(3) Se interzice prelucrarea datelor cu caracter personal conţinute de imaginile fotografice ori înregistrările audio şi/sau video în alte scopuri decât cele în care au fost colectate, cu excepţia situaţiilor prevăzute expres de lege şi numai dacă sunt asigurate garanţiile necesare pentru protejarea drepturilor persoanelor vizate.
(4) Înregistrarea şi fixarea, de către personalul menţionat la alin. (1), a activităţilor specifice, prin utilizarea mijloacelor foto-audio-video din dotare, precum şi păstrarea înregistrărilor audio şi/sau video şi a imaginilor fotografice astfel obţinute se realizează cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE.
(5) Procedura privind înregistrarea şi fixarea cu mijloace foto-audio-video din dotare a activităţilor specifice prevăzute la alin. (1) şi (2), stocarea şi accesarea acestora se stabileşte prin ordin al ministrului muncii, familiei, tineretului şi solidarităţii sociale.”
Altfel spus, sancționarea muncii la negru, prin corelarea celor două modificări din legea 239/2025, poate fi și probată în sancționarea angajatorilor care utilizează personal fără contract de muncă.
Sursa: https://monitoruloficial.ro/Monitorul-Oficial–PI–1160–2025.html
Autor: Biciușcă Oana, Expert legislatia muncii, membru acreditat UNELM